7 note despre content și marketing prin digital

În film se trag duble, în teatru și muzică există repetiții pentru a scoate un conținut excelent. O prestație poate diferi de alta, poate fi mai bună sau mai slabă. Același principiu este general valabil și în producția de conținut de calitate.

Vă puteți imagina un film artistic produs fără duble (filmarea unor scene de mai multe ori)? Sau vă puteți imagina cam cum ar suna o melodie fără ca ea să fie repetată?

Nu poți să produci content de calitate din prima versiune. Până și în cazul jam session (când muzicienii compun live conținut), lucrurile stau diferit: uneori iese foarte bine, alteori iese mai puțin bine.

Mai mult, ai nevoie de mai multe variante pentru că audiența are preferințe diferite. Oamenii sunt diferiți, suntem toți diferiți. Iar digitalul permite o astfel de chestie.

Ai nevoie de variante și de versiuni de content pentru calitate. În digital nu e ca în print: nu dai la tipar contentul și acolo s-a terminat toată povestea. În digital poți da update.

Se discută foarte mult despre importanța vitezei unui site, mai ales pe mobil. Sunt studii publicate cu privire la faptul că userii abandonează o pagină dacă ea nu răspunde/apare rapid. În fapt, userii nu abandonează căutarea experienței oferite de content, ci abandonează o anumită sursă și merg spre alta care o oferă rapid.

La baza acestui comportament se află dorința utilizatorilor de a se bucura pe deplin și rapid de experiența oferită de conținut.

Același lucru se întâmplă și în cazul cititului pe diagonală: se caută rapid experiența oferită de informația căutată. La extrema cealaltă, există și fenomenul cititului „pe nerăsuflate” atunci când consumatorul trece prin conținut cu o viteză foarte mare pentru că este pasionat de un anumit subiect, informație sau conținut.

La bază stă dorința de a obține rapid experiența oferită de un anumit content.

Umanitatea nu mai este condamnată și obligată să citească texte lungi pentru a obține o informație / idee. Iar ăsta e un lucru excepțional – cu toate că există tentația de a afirma contrariul. Aici e un handicap pe care încă îl avem.

Comunicarea prin scris a ideilor și a informațiilor trebuie să cunoscă o transformare radicală. Trebuie să învățăm din nou, de la zero, să comunicăm prin scris informații și idei – pentru că avem mediul digital de publishing.

Digitalul oferă mii de noi posibilități – atât pentru comunicatori cât și pentru audiențe. Pentru autori nu mai există limitările date de paginile, rândurile și coperțile unei cărți, iar pentru audiențe există noi tehnici de a relaționa cu conținutul (informația / ideile).

Era informației nu e încă conștientizată pe deplin.

Literatura trebuie revoluționată. Încă suntem tentați să considerăm/asociem textele lungi și eBook-urile ca fiind calitative.

Este de la sine înțeles că un business oferă ceva de care un om chiar are nevoie. SPAM-ul apare atunci când un business distribuie content oamenilor care nu au nevoie de experiența respectivă. 100 de oameni primesc o ofertă și doar unul are nevoie de ea. Pentru restul, contentul respectiv este SPAM.

Practic, se face mass media. Comunicarea în masă, specifică altor vremuri.

Exemple: e-mail marketing, social media marketing, publicitate. Dovada? Ratele mici de conversie. Abonații la newsletter sunt diferiți, fanii unei pagini sunt diferiți, oamenii vizați de o pagină sunt diferiți: nu toți au nevoie la un moment dat de ceea ce oferă o companie – în forma dată și la momentul dat.

Același content (comercial) poate fi în același timp SPAM, dar și extrem de valoros. Este un paradox esențial în content marketing.

Doi utilizatori pe același canal pot avea preferințe diferite. Canalul nu oferă o singură experiență pentru toată audiența. Este o chestie esențială. Suntem tentați să asociem greșit un canal / mediu cu o unică experiență oferită de un anumit content / conținut.

Comportamentul unui utilizator în digital, în relația cu un brand, este marcat de titluri sau ad-uri. Pe fond, un ad este în sinea lui un titlu pe care un utilizator îl citește. Utilizatorii „circulă” efectiv pe internet în baza titlurilor.

Conținutul trebuie să respecte întotdeauna promisiunea făcută, așa cum și un business trebuie să ofere ceea ce a promis printr-un content / conținut.

Viziunea, misiunea, valorile, istoricul, realizările sau obiectivele unui brand sau companie nu sunt povești. Sunt chestii ancorate în realitate. Experiențele oferite de un produs sau companie sunt chestii reale.

Se comite o eroare gravă în marketing și comunicare digitală: prin storytelling se încearcă, în realitate, copierea unor modele de succes – însă toate modelele de succes sunt în realitate chestii reale, ele nu sunt manipulări în baza cărora se construiește un business.

Mâna întinsă primește pentru că spune un adevăr – ea nu primește pentru că spune o minciună (poveste).

Să compari merele cu perele este o gravă eroare. Să compari poveștile emoționante ale unui ONG care luptă pentru o cauză nobilă cu cele ale unei companii ce oferă produse sau servicii contra unei sume este o înșelătorie lipsită de etică, care conduce întotdeauna către un dead-end.